Mă urmărește în lumea reală un coșmar. Doar în vise văd câte un zâmbet pe fața mea tristă. Așa gândesc acum când zilele banale trec fara strop de magie. Văd cum încetul cu încetul întunericul cuprinde orice bucățică de lumină. Acele vise dulci acum uitate se pierd în amarul suflet. Magia va fi..din nou reînviată de așa zisă vitamina a iubirii, dar până atunci..dar până atunci..