Strofă scrisă pe o foaie de hârtie

Mă pierd prin cuvinte,
Rătăcesc prin carte.
Mă-ncălzesc cu citate
Vorbesc doar prin fapte.

Neliniștea sufletului

Acum sunt pe alt tărâm. Amintirile mă bântuie și mă invadează. Nu pot uita cum e să trăiești în intuneric, să vorbesc cu stelele, să-i zâmbesc lunii. Nu uit nicio clipă, pentru că știu că fluturii trăiesc doar o zi pe pământ. Tristețea mă afundă în colțurile reci ale inimii. Acolo unde eu îmi sunt singura prietenă și singurul dușman. Un glas mă trezeste din înțepăturile amintirilor. E glasul unui băiat, pentru care sentimentele mele curg prin vene. Sunt și eu om și sper la bucățică de iubire.. Știu doar că într-o zi voi evada și voi risca totul pentru un vis...

E dimineață.

Ușor, ușor văd cum pătrunde prin geam înfiorătoarea gheață cu îmbrățișările reci de iarnă. Stau pe pat și aștept să se trezească trupul amorțit. Picioarele prind în sfarșit aripi. Zbor repede spre apa de cristal care dă strălucire ochilor. Îmi arunc hainele și simt pe piele marea cea zbuciumata care ma încântă.

Tărâmul muzicii

Lasă-te condus de magia muzicii. Amorțește pe valul ciudatelor sunete. Fii piesa lipsă, vocea dinăuntrul meu. Îmbrățișează notele și împărtășește ritmul. Dezlănțuie-ți sentimentele și nu te mai ascunde prin melodii. Fii tu însuți, ascultând muzica din inima ta.

Magie

Esența portocalei mă vrăjește. Sunt pe tărâmul fericit. Acolo unde visurile fac parte din viață, acolo unde poveștile nu au nici început, nici sfârșit, acolo unde prințul dansează cu prințesa și mai mult de atât nu se poate spune..cuvinte misterioase.

Sfâșietor

Mă urmărește în lumea reală un coșmar. Doar în vise văd câte un zâmbet pe fața mea tristă. Așa gândesc acum când zilele banale trec fara strop de magie. Văd cum încetul cu încetul întunericul cuprinde orice bucățică de lumină. Acele vise dulci acum uitate se pierd în amarul suflet. Magia va fi..din nou reînviată de așa zisă vitamina a iubirii, dar până atunci..dar până atunci..

Noaptea

E prima dată când experimentez așa ceva, am o senzație ușoară de amețeală, noaptea aceasta e mai rece. E o noapte în care învăț să scriu durerile pe nisip și bucuriile pe stâncă. E noaptea în care dansez cu stelele și zâmbesc cu luna. E o altfel de noapte și vreau să fug de toate...